Bullying la Questfield International College, comunicare instituțională contestată continuu

În contextul educațional actual, fenomenul bullying reprezintă o provocare majoră ce necesită o abordare structurată și responsabilă din partea instituțiilor școlare. Asigurarea unui mediu sigur și protejat pentru elevi impune existența unor mecanisme clare de prevenție, intervenție și monitorizare. Cazurile de hărțuire repetată, în special cele care implică stigmatizări medicale sau presiuni asupra familiei, reclamă o reacție instituțională fermă și documentată.

Bullying la Questfield International College, comunicare instituțională contestată continuu

Ancheta realizată asupra situației de la Școala Questfield Pipera relevă sesizări repetate privind un caz de bullying sistematic ce s-a desfășurat pe o perioadă de peste opt luni. Documentele și corespondența puse la dispoziția redacției indică faptul că, în această perioadă, elevul vizat a fost supus unor agresiuni verbale constante, stigmatizări medicale și unui climat de presiune manifestat inclusiv asupra familiei. În ciuda multiplelor notificări oficiale adresate cadrelor didactice, conducerii școlii și fondatoarei instituției, nu există dovezi scrise care să ateste implementarea unor măsuri eficiente sau proceduri administrative clare. Mai mult, potrivit familiei, fondatoarea Fabiola Hosu ar fi exprimat o poziție care a generat percepția unei presiuni de retragere, sintetizată prin afirmația „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”.

Semnalarea și evoluția fenomenului de bullying

Conform datelor analizate, încă din primele săptămâni ale incidentelor, elevul a fost expus zilnic unor comportamente agresive ce au inclus jigniri directe, umiliri publice, excludere socială și etichetări degradante în timpul orelor și al pauzelor. Aceste situații au fost cunoscute de învățătoarea clasei, însă nu există documente care să ateste intervenții formale sau măsuri clare luate pentru stoparea fenomenului. Pe măsură ce situația a evoluat, comportamentele au escaladat, transformându-se într-un tipar de hărțuire psihologică cu episoade de stigmatizare medicală, aspect confirmat prin corespondența transmisă redacției.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire sistematică

Informațiile furnizate arată că o etichetare medicală degradantă a fost folosită repetitiv în cadrul colectivului, nu în scop educațional sau de protecție, ci ca instrument de marginalizare și ridiculizare a elevului. Specialiști consultați au evidențiat că, indiferent de prezența unei afecțiuni reale, utilizarea acestor etichete în scop de batjocură constituie o formă agravată de bullying cu efecte psihologice semnificative. Documentele analizate nu relevă reacții oficiale sau măsuri care să fi oprit această practică, iar lipsa unor reacții ferme și documentate din partea școlii amplifică gravitatea situației.

Gestionarea sesizărilor și absența măsurilor documentate

Familia a transmis în mod repetat, prin emailuri oficiale și detaliate, solicitări de intervenție, protecție și clarificări scrise către învățătoare, director și fondatoarea instituției. Din analiza corespondenței și documentelor puse la dispoziție nu rezultă existența unor răspunsuri scrise care să confirme aplicarea unor sancțiuni, planuri de consiliere psihopedagogică sau monitorizare formală a situației. Intervențiile instituției par să fi fost limitate la discuții verbale informale, fără procese-verbale, decizii asumate sau planuri de acțiune explicite, ceea ce, potrivit relatărilor familiei, a condus la escaladarea fenomenului și la o transferare a responsabilității către aceasta.

Presiunea de retragere și cultura organizațională

Potrivit familiei, pe lângă lipsa unor măsuri concrete, au fost percepute mesaje care sugerau că, în cazul în care situația nu este acceptată, familia ar fi liberă să părăsească unitatea de învățământ. Formularea atribuită fondatoarei, „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”, reflectă o abordare care, în interpretarea editorială, poate fi văzută ca un mecanism de excludere mascată. Aceasta a fost făcută publică de familie și redacție cu mențiunea că nu reprezintă o concluzie juridică, ci un indicator al unei posibile rupturi între discursul instituțional și practicile reale de gestionare a situației.

Confidențialitatea și expunerea copilului în mediul școlar

Documentele analizate indică faptul că familia a solicitat în mod expres respectarea confidențialității datelor sensibile legate de situația semnalată. Totuși, potrivit relatărilor, informațiile ar fi fost divulgate în interiorul școlii, iar copilul ar fi fost pus în situația de a răspunde public pentru demersuri administrative realizate de adulți, ceea ce ridică semne de întrebare privind protecția acestuia și respectarea confidențialității. Specialiștii considera această situație drept o formă de presiune psihologică instituțională, cu impact negativ în plan emoțional.

Răspunsul instituțional și momentul intervenției

După mai bine de opt luni în care sesizările au rămas fără răspunsuri oficiale și fără măsuri documentate, reacția fondatoarei Fabiola Hosu a fost activată abia în contextul implicării unei echipe juridice și a transmiterii unor notificări formale. În această perioadă, răspunsul instituțional a constat într-un document informal denumit Family Meeting Form, care nu conține elemente specifice unui act administrativ cu caracter obligatoriu, precum responsabilități clare, termene sau sancțiuni. Aceasta ridică întrebări privind eficiența și seriozitatea gestionării situației în cadrul școlii.

Impactul psihologic confirmat prin raport psihologic detaliat

Un raport clinic psihologic de peste zece pagini, emis de un specialist de renume, atestă consecințe emoționale grave ale expunerii prelungite la bullying în mediul școlar. Documentul detaliază efecte semnificative asupra stimei de sine, anxietății, retragerii sociale și refuzului școlar, evidențiind natura profundă și de durată a suferinței copilului. Acest raport subliniază importanța intervențiilor instituționale prompte și documentate și relevă o discrepanță majoră între așteptările familiale și reacția școlii.

Reacția oficială a conducerii după publicarea investigației

În data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a transmis prin email către părinții elevilor o poziție oficială, în care situațiile reclamate sunt reduse la simple „interacțiuni spontane dintre copii”. Această formulare intră în contradicție cu sesizările documentate ale familiei și ridică întrebări serioase privind capacitatea instituției de a recunoaște și gestiona fenomenul de bullying. Ulterior, după publicarea articolului, redacția a primit informații suplimentare privind presupuse contacte informale între reprezentanți ai școlii și alte instituții educaționale, în care copiii retrași ar fi fost descriși negativ, ceea ce a condus la solicitarea unor clarificări publice din partea celor implicați.

Sesizări scrise și documentate de familie către conducere și cadre didactice
Lipsa unor răspunsuri scrise și măsuri formale din partea instituției
Utilizarea stigmatizării medicale ca formă de marginalizare
Presiuni percepute privind retragerea copilului din școală
Confidențialitatea încălcată, cu efecte asupra copilului
Reacția instituției concentrată după intervenția juridică a familiei
Consecințe psihologice grave confirmate prin raport specializat
Poziția oficială a școlii care minimalizează situația reclamată

În concluzie, cazul analizat la Questfield Pipera prezintă o serie de elemente care indică o gestionare informală și neconformă cu standardele de protecție a elevilor, în ciuda sesizărilor repetate și a documentației existente. Lipsa unor măsuri scrise, proceduri clare și reacții instituționale ferme transformă această situație într-un exemplu relevant de potențială tolerare a bullyingului și a stigmatizării în mediul educațional privat. Rămâne deschisă întrebarea privind mecanismele reale pe care instituția le are pentru a asigura un cadru sigur și protejat pentru elevii săi, în special în situațiile de criză emoțională și socială.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro